Mi-e dor…

Nu voi uita niciodata viziunea lui Noica asupra cuvantului dor:  singurul cuvant pur romanesc, intraductibil, care ne defineste ca popor. Dorul este sentimentul perfect, ce le inglobeaza rand pe rand pe toate celelalte: bucurie, tristete, iubire, nostalgie, toate isi au radacina in dor. Dorul reprezinta un cumul de cuvinte pe care nu le poti rosti,  suma unor trairi pe care nu le poti exterioriza si care sfarsesc inevitabil prin replica deja cunoscuta: „Mi-e dor”. O singura silaba si totusi niciodata nu simti nevoia sa mai adaugi alte cuvinte.

Niciodata nu ar trebui sa-ti para rau ca iti este dor. Nu multi au parte de nobletea unui asemenea sentiment.