Let’s do the ZUmba – un eveniment caritabil dedicat Adrianei Poteleanu

Sambata a avut loc evenimentul “Let’s do the ZUmba”, un eveniment caritabil dedicat campioanei Adriana Poteleanu.

Pe scurt, Adriana Poteleanu are numai 18 ani si e multipla campioana la gimnastica aerobica. Din pacate ea nu-si mai permitea sa-si plateasca studiile la centrul din Deva, iar aici au intervenit oameni frumosi ca Diana Oprea, care i-a descoperit povestea si a organizat un eveniment dedicat strangerii de fonduri pentru cauza ei.

Mi-e dor…

Nu voi uita niciodata viziunea lui Noica asupra cuvantului dor:  singurul cuvant pur romanesc, intraductibil, care ne defineste ca popor. Dorul este sentimentul perfect, ce le inglobeaza rand pe rand pe toate celelalte: bucurie, tristete, iubire, nostalgie, toate isi au radacina in dor. Dorul reprezinta un cumul de cuvinte pe care nu le poti rosti,  suma unor trairi pe care nu le poti exterioriza si care sfarsesc inevitabil prin replica deja cunoscuta: „Mi-e dor”. O singura silaba si totusi niciodata nu simti nevoia sa mai adaugi alte cuvinte.

Niciodata nu ar trebui sa-ti para rau ca iti este dor. Nu multi au parte de nobletea unui asemenea sentiment.

Sluga la doi stapani, o comedie altfel

Joi seara, am avut placerea sa merg la Teatrul Masca, la invitatia lui David via Chinezu, la spectacolul Sluga la doi stapani, in cadrul #mascatweetmeet.

In ciuda „vicisitudinilor” intampinate din cauza orei spectacolului, ma bucur ca m-au tinut plamanii sa prind o comedie pe cinste. Cu rusine, recunosc ca am mai fost o singura data pana acum la Teatrul Masca, la spectacolul Venexia si m-am bucurat sa regasesc cativa dintre actori si in aceasta piesa. Din pacate, unul din criteriile pe care le am cand ma duc la teatru este si proximitatea, de aceea, cele mai multe vizite le-am facut pana acum TNB-ului si Teatrului Foarte Mic.

Cu Teatrul Masca m-am mai intalnit si la metrou, unde, fiind tot timpul grabita, nu am putut sta sa privesc spectacolul. Insa l-am retinut astfel ca fiind un teatru neconventional, ceea ce a dovedit-o inca o data prin organizarea unui spectacol pentru bloggeri si twitteristi. Chiar daca pentru noi, cei din breasla, termenul de online e ceva extrem de comun, in cazul institutiilor consacrate, el e inca privit cu suspiciune si cu superficialitate, fara a i se acorda atentia cuvenita. De aici si neconventionalul gestului organizarii unui asemenea spectacol. Domnul Mihai Malaimare mi-a castigat aprecierea pentru deschiderea de care a dat dovada.

Rango – un film, nu o animaţie

La invitaţia lui David, am petrecut ieri o seară faină în compania ciocolatei Anidor, la sala VIP din Afi Cotroceni in cadrul evenimentului #anidormovie.

Rango, filmul pe care urma sa-l vedem, se anunta  ca fiind o comedie usurica, asa ca dupa serviciu, fara prea mult efort din partea neuronilor. Inarmata cu febra din dotare, am pornit de la premisele ca o sa ma hahaiesc si o sa mananc cantitati industriale de ciocolata. Numai a doua s-a dovedit adevarata.

Coracon latino

Nu am pic de spirit latino in mine. Am descoperit rock-ul in adolescenta si de atunci nu l-am mai lasat. Iar muzica “dubioasa” si “emo”, pe care o ascult, nu are absolut nicio legatura cu ritmurile dezlantuite de salsa.

Aseara in cadrul inaugurarii clubului de dans Oportunidad, ce a avut loc la « La Scena », recunosc insa ca m-am simtit surprinzator de bine.

Mai am de lucrat la rotiri, prilej cu care imi cer scuze fata de cei 20 de oameni pe care i-am calcat, insa cei 4 pasi de baza ii stapanesc destul de bine (insert smug smiley here).

Multumesc domnului Tunaru pentru invitatie si cine stie, poate o sa ma vedeti in curand miscandu-ma cel putin la fel de bine ca Suzana :))

Pentru detalii despre stiluri de dans, tarife si locatie, click aici.